Autoportret

Sunt momente în viaţă când simţi că nu mai poţi îndura nimic, că nu-ţi mai găseşti zâmbetul demult pierdut, undeva într-o noapte de iarnă, că ochii tăi sunt goi, de sticlă, că sufletul tău a plecat odată cu prima rază de soare din primăvară..
Dar dacă acea rază de soare eşti tu? Dacă sufletul tău e în tine, ascuns bine sub carţile eului tău? Dacă ochii tăi par de sticlă din cauza luminii de dincolo de oglinda lor? Dacă zâmbetul tău e prea larg ca să-l poţi vedea?
Acum imaginează-ţi că tu eşti eu! Eu sunt zâmbetul, eu sunt ochii fericiţi, eu sunt sufletul, eu sunt raza ta de soare!