Ca sa fiu sincera cu marea
Din care suflu-ti arzand tragi
Am sa-ti rastalmacesc chemarea
Prea simplelor cuvinte dragi.
Sa imi dezvalui in amurg de vis
Un curcubeu ce mult straluce
Asupra asprului abis
Ce patru ani in brate duce,
Ti-au trebuit doua clipite
In care nici nu cred c-ai incercat
Sa-ti razemi degetele ostenite
De-un rece, tare, colt de pat.
Mi-ai insusit inca odata
La nesfarsitele chemari
O lacrima ce n-o sa poata
Fi cuprinsa-n toate cele 7 mari.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu