What does 18 mean?

Mă gândeam recent că am aşteptat 18 ani sa ajung majoră. Şi uite-mă aici. 18 ani şi două săptămâni chiar. Da, am aşteptat două săptămâni să mă obişnuiesc cu ideea şi să incep să simt că e o diferenţă între 17 şi 18 ani. Şi...unde e? Da, păăăăăi...nu e. Adică, ok, simt..nu, nu simt, conştientizez că în momentul de fată mă pot duce în Tavernă să beau o bere, să arăt buletinul şi să ştie toţi că fac asta legal. Conştientizez că dacă fac vreo trăsnaie, eu răspund pt faptele mele, că sunt adult, vorba aia. Conştientizez că pot să muncesc dacă vreau. Pe de altă parte...de când am făcut 18 ani...m-am dus în Tavernă să beau o bere? Nu. După ce m-am plâns atâta timp, acum realizez că nu am când. Am muncit, ce-i drept, pe ici, pe colo, am făcut nişte bănuţi ai mei cu care să-mi achiziţionez ceva chestiuţe, n-am facut nicio trăsnaie şi n-am făcut aproape nimic din ce-mi propusem să fac chiar în prima zi de om major. De ce? Pentru că n-am avut timp. Oare asta e de fapt marea schimbare la 18 ani? Faptul că se umple orarul într-atât încât nu mai simt nici măcar plăcere în a ieşi? Asta e marea diferenţă? Dacă asta e,atunci cred că e interesant, la urma urmei. Economisesc timp, bani şi energie, pe care le canalizez spre altceva. Dar...i was supposed to feel it in another way, wasn't i? I was supposed to have more fun. Ideea principala cred că e că programul e încărcat din cauza anului final de liceu la care iau parte. Ce pot spune e că...eu cresc. Şi e bine. Cred. I kind of like it, anyway. :D